VectorEFB
Meniu
Solicită acces

Centrul de învățare · Meteorologie · Lecția 5

Vântul, ceața și vizibilitatea

Vântul decide ce pistă folosești și cum se comportă avionul aproape de sol. Ceața și vizibilitatea slabă decid dacă zbori deloc. Ambele urmează câteva reguli simple.

Aproximativ 12 minute, plus testul. Face parte din Meteorologie. Se bazează pe Presiunea, QNH și altimetrul.

1. De ce bate vântul

Vântul este aer care se mișcă de la presiune înaltă spre presiune joasă. Diferența de presiune pe o distanță este gradientul de presiune și este arătată pe hartă prin cât de apropiate sunt izobarele. Izobare apropiate înseamnă vânt puternic.

Aerul nu merge direct de la înaltă la joasă, pentru că Pământul se rotește. Efectul Coriolis deviază aerul în mișcare spre dreapta în emisfera nordică. Deasupra suprafeței, cele două forțe se echilibrează, iar vântul (vântul de gradient, sau vântul geostrofic când izobarele sunt drepte) bate aproape paralel cu izobarele.

Legea lui Buys Ballot dă direcția: în emisfera nordică, stai cu spatele la vânt și presiunea joasă este în stânga ta. Vânturile circulă în sens antiorar în jurul unei zone de joasă presiune și în sens orar în jurul uneia de înaltă presiune.

2. Vântul la suprafață, rotirea la stânga și la dreapta

Aproape de sol, frecarea încetinește vântul. Cu viteză mai mică, Coriolis devine mai slab, iar gradientul de presiune câștigă puțin: vântul se întoarce spre presiunea joasă, traversând izobarele. Pe uscat schimbarea este mai mare decât pe mare. Orientativ, vântul de la suprafață este rotit cu ceva între 10° și 30° și este mult mai slab decât vântul de la câteva mii de picioare mai sus.

În emisfera nordică, asta înseamnă că vântul se rotește spre dreapta (veers, în sens orar) pe măsură ce urci din stratul de frecare și spre stânga (backs, în sens antiorar) pe măsură ce cobori spre sol. De obicei vântul devine și mai puternic cu înălțimea. Într-o zi cu vânt de 15 kt la suprafață, vântul la 2.000 ft poate fi de 25 kt și dintr-o altă direcție, ceea ce afectează drumul deasupra solului și deriva pe care o corectezi. Vezi Triunghiul vântului.

Într-o zi caldă și însorită, vântul de la suprafață are mai multe rafale, deoarece curenții termici aduc aer mai rapid la sol. O briză marină este un vânt local: uscatul se încălzește mai repede decât marea, aerul cald de deasupra uscatului urcă, iar aerul mai rece de la mare curge să-l înlocuiască. Începe spre sfârșitul dimineții, este cea mai puternică după-amiaza și bate dinspre mare spre uscat. Noaptea uscatul se răcește mai repede și o briză terestră mai slabă poate sufla în sens opus. O briză marină îți poate schimba pista în uz în timpul zilei.

3. Ceața: cum se formează și când se risipește

Ceața este nor la sol. Se formează când aerul se răcește până la punctul de rouă sau când i se adaugă umiditate. Prin convenție internațională, ceață înseamnă vizibilitate sub 1.000 m, iar între 1.000 m și 5.000 m se numește pâclă.

  • Ceața de radiație: într-o noapte senină și calmă, solul pierde căldură și răcește aerul de deasupra până la punctul de rouă. Se formează în văi și în zone joase și se risipește de obicei dimineața, când soarele încălzește solul, dar iarna poate dura toată ziua.
  • Ceața de advecție: aer cald și umed bate peste o suprafață mai rece, cum ar fi marea sau zăpada. Are nevoie de vânt, nu de calm, și se poate forma la orice oră. Se risipește doar când vântul se schimbă sau masa de aer se îndepărtează.
  • Ceața de deal (de pantă): aerul umed este forțat să urce pe un teren mai înalt, se răcește și condensează. De fapt este nor pe deal.
  • Ceața frontală: ploaia care cade dintr-un front cald în aerul mai rece de dedesubt adaugă umiditate până când aerul se saturează.
  • Ceața de evaporare (steam fog): aer foarte rece bate peste o suprafață de apă mai caldă.

Regulă practică: când temperatura și punctul de rouă sunt la 2-3°C unul de celălalt, iar diferența se micșorează într-o seară calmă și senină, ceața este probabilă în timpul nopții. Este un reper, nu o prognoză. Folosește TAF-ul și tendința.

4. Vizibilitatea și RVR

Într-un METAR, vizibilitatea este dată în metri până la 9.999, ceea ce înseamnă 10 km sau mai mult. Este distanța la care un obiect poate fi văzut și recunoscut, raportată de observator sau de un instrument. Dacă diferă în funcție de direcție, poate fi dată și cea mai mică.

RVR (runway visual range, raza vizuală pe pistă) este altceva. Este distanța pe care un pilot aflat pe axul pistei ar putea vedea marcajele sau luminile pistei și este măsurată cu instrumente la pistă. RVR contează pentru decolările în vizibilitate redusă și pentru apropierile instrumentale. Se adaugă la un METAR ca un grup precum R24/0800 (pista 24, 800 m) când vizibilitatea sau RVR este scăzută, în mod normal sub 1.500 m.

Pentru un elev pilot VFR, cifrele din METAR sunt un punct de plecare. Vizibilitatea pe care o ai de fapt în zbor poate fi mai slabă decât cea de la aerodrom: privind spre soare, prin ceață uscată sau într-o aversă de ploaie, poate fi mult mai mică.

Regula de 2-3°C și cifrele tipice de aici sunt repere. Vizibilitatea și plafonul minime reale pentru VFR depind de spațiul aerian și de altitudine, așa că verifică SERA și AIP-ul național și stabilește minime personale mai stricte.

5. Încearcă singur

Rezolvă fiecare problemă mai întâi pe hârtie, apoi deschide răspunsul ca să compari. Cifrele sunt inventate.

  1. În emisfera nordică, stai cu spatele la vânt și găsești presiunea joasă în stânga ta. Un prieten spune că vântul la 3.000 ft este din sud-vest, iar vântul de la suprafață este din sud. Este tiparul obișnuit?
    Arată răspunsul

    Buys Ballot este respectat pentru vântul de gradient. Frecarea rotește vântul spre stânga lângă sol, deci vântul de la suprafață ar trebui să fie în sens antiorar față de cel de sus: sudul este în sens antiorar față de sud-vest. Da, este tiparul obișnuit.

    Vântul se rotește spre dreapta (sens orar) de la sud la sud-vest pe măsură ce urci. Vântul de la suprafață ar trebui să fie și mai slab.

  2. La 1800 UTC, METAR-ul arată 13/11, vânt calm, cer senin, iar temperatura scade cu aproximativ 1°C pe oră. Ce ai bănui pentru noapte și pentru dimineața următoare? Ce ar putea schimba situația?
    Arată răspunsul

    Diferența este de 2°C și se micșorează, cu cer senin și aer calm: ideal pentru ceață de radiație. În ritmul acesta, temperatura atinge punctul de rouă de 11°C în aproximativ 2 ore, în jur de 2000 UTC, și continuă să scadă după aceea, deci ceața este probabilă în timpul nopții (și punctul de rouă însuși poate scădea). Ritmul de răcire nu va rămâne constant.

    Ce ar putea schimba situația: apariția norilor (opresc răcirea solului) sau intensificarea vântului (amestecă aerul). Verifică TAF-ul și ultimele METAR-uri înainte să decizi.

  3. Explică în două propoziții de ce o briză marină bate dinspre mare spre uscat după-amiaza și ce face cu vântul de pe pistă.
    Arată răspunsul

    Uscatul se încălzește mai repede decât marea, așa că aerul de deasupra uscatului se încălzește și urcă, iar aerul mai rece de la mare curge spre interior să-i ia locul. Briza începe spre sfârșitul dimineții și este cea mai puternică după-amiaza.

    Dacă vântul de gradient sufla dinspre uscat spre mare, briza marină se poate opune lui sau poate întoarce vântul de la suprafață. Așteaptă-te ca pista în uz să se schimbe în timpul zilei și verifică ultimul METAR înainte de întoarcere.

6. Urmărește

Gradientul de presiune, efectul Coriolis și frecarea la suprafață, cele trei idei din primele secțiuni. Videoclipul este american, deci formulările și unele reguli diferă de practica europeană (ICAO/EASA).

Deschide pe YouTube dacă playerul nu se încarcă. Nu este realizat de VectorEFB; compară ce înveți cu materialul școlii tale de zbor și cu instructorul tău.

Mai multe de urmărit

O scurtă explicație a brizei marine din partea serviciului național meteorologic din Marea Britanie.

Deschide pe YouTube dacă playerul nu se încarcă. Nu este realizat de VectorEFB.

Principalele tipuri de ceață și cum se formează. Videoclipul este american, deci formulările și unele reguli diferă de practica europeană (ICAO/EASA).

Deschide pe YouTube dacă playerul nu se încarcă. Nu este realizat de VectorEFB.

7. Verifică-te

Cinci întrebări originale de exersare. Răspunde-le, apasă Verifică răspunsurile și citește fiecare explicație.

1. Ce face efectul Coriolis cu aerul în mișcare în emisfera nordică?

În emisfera nordică, aerul în mișcare este deviat spre dreapta. Deasupra stratului de frecare, asta echilibrează gradientul de presiune, iar vântul bate de-a lungul izobarelor.

2. Ce face vântul când cobori de la 2.000 ft spre sol în emisfera nordică?

Frecarea încetinește vântul lângă sol și îl întoarce spre presiunea joasă. Aceasta este o schimbare spre stânga (sens antiorar).

3. Ce ceață se formează într-o noapte senină și calmă, când solul pierde căldură?

Ceața de radiație se formează când solul se răcește prin radiație și răcește aerul aflat în contact cu el până la punctul de rouă.

4. Ce înseamnă o vizibilitate de 9999 într-un METAR?

9999 este cea mai mare valoare din cod și înseamnă 10 km sau mai mult.

5. Ce este RVR?

RVR se măsoară de-a lungul pistei și se folosește pentru operațiuni în vizibilitate redusă. Este diferită de vizibilitatea predominantă din METAR.

Urmează: Hărți meteo și briefingul. Înapoi la centrul de învățare.

Doar pentru instruire și conștientizarea situației. Necertificat pentru navigație. Pentru zborurile reale folosește întotdeauna hărțile oficiale, AIP, NOTAM-urile și un briefing meteo corespunzător.